25 iul. 2014

Ia bacu', manca-t-as...

...cratimele!

Tu ai luat Bacul? Nu, ca nu mai merg pe la Calarasi, ma-c cu masina pe la Calafat - Vidin.

Intr-o tara saraca, ("Balcanii sunt curul Europei"-Petre Tutea) nu putem produce altceva decat prostie agresiva. Multa.

E nevoie de educatia parintilor, inainte de orice altceva. Cei 7 ani de acasa (suntem o populatie tanara, prin prisma lipsei celor 7) reprezinta haina ta publica (si privata, desigur). Deci, de aici pornim.

E nevoie de intelectualitate. Stalpi ai societatii (nu, nu aruncati cu pietre, chit ca vi se pare o lozinca socialista). Bine pregatiti, bine remunerati. Societatea noastra nu ofera asa ceva, deci ascultam in continuare Gutza.

Subfinantarea cronica si asa-zisele reforme in invatamant au pus bomboana pe coliva educatiei in Romania. Finantarea se refera nu doar la retribuirea cadrului didactic, ci si la partea administrativa a lacasului de invatamant. Mai exista taberele scolare (macar pentru putinii merituosi pe care inca ii vedem)? Nu!

Asadar, nu avem fundatie. Deci nu putem cladi nimic.

P.S. 1: alaltaieri rasfoisem culegerile de probleme de matematica, fizica, chimie de pe vremea mea. Carti obosite, scrise, mangaiate chiar... Le pastrez pentru fetita mea. Mi le puteti cere, daca doriti sa invatati si voi.

P.S. 2: orice s-ar intampla (pile, mita), ce ai in cap nu-ti poate lua nimeni. Sigur, daca n-ai, tot aia e...


9 iulie 2013

Mereu învinşi

România a cedat la data de 28 iunie 1940 Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţei. Tot fără luptă cedasem şi Transilvania. Mareşalul Antonescu, considerat fie un erou, fie un criminal, a fost, cu siguranţă, un dictator, o ruşine. Un conducător de oşti fără tactică. Un slab conducător de guvern, alături de bolnavul rege Carol al II-lea. Ruşinos şi păgubitor!

Ce se întâmplă acum? Nimic. N-avem politica externă. Polonia, masacrată, şi-a recâştigat teritoriile. Noi, ne certăm în Parlamentul European. Balcanici...

Totuşi, invadăm Europa. Cu rromâni.

28 iunie 2013

Apel către lichelele locale

Se apropie încă un ciclu electoral, ce începe cu alegerile locale. Din păcate, actualul sistem de vot favorizează edilii în funcţie, deoarece aceştia deţin cca 20-30% din voturi, prin infrastructura de pile şi cumetrii creată în serviciile subordonate primăriilor şi consiliilor locale. Dar pot apărea şi „surprize” (la Mediaş, de exemplu, urbe pe care vom pune lentila critică altă dată).

Sigur că într-o lume civilizată ai veni să prezinţi realizări (fie personale, în activitatea de zi cu zi, fie colective –tu să fii angrenat într-o echipă, indiferent dacă eşti primarul-căpitanul echipei) şi proiectele pentru următoarea perioadă de timp. Platforma electorală să fie calibrată pe nevoia de dezvoltare individuală, dar în cadrul organizat al localităţii în care trăieşti. De fapt, lumea „civilizată” a devenit un concept perimat, putrezind prin arhive vetuste, alături de programele electorale cu promisiuni nerealizate. Atunci nu-ţi rămâne decât să propagi minciuna, mixată cu calomnia, să distrugi ceea ce nu poţi controla prin argumente.

Intensitatea cu care mizeria inundă spaţiul public, inclusiv internetul, e direct proporţională cu gradul de nerealizare a promisiunilor electorale şi/sau a mobilării intelectuale a „haterilor” (scăzut, evident). Însă vremurile se schimbă, iar politrucii locali nu ne mai pot prosti, nu ne mai pot minţi.

Aşadar, fade lichele locale: în lipsa unor minime realizări, a unor proiecte necesare, „oneste” cu care să veniţi pentru a ne cere să investim (în continuare) în voi, mai bine tăceţi! E mai onorabil, şi puteţi părăsi scena administrativă cu discreţie. Şi, vă rog, încetaţi în a mai arunca bani pe broşurele colorate ţipător, monotone şi mărginite (deci convergente! –ar grăi matematicianul). De asemenea, vă rog nu mai folosiţi iongârnoadele pentru a vă slobozi vânturile întru discreditarea adversarilor, pentru că puţiţi. Trăim într-un oraş mic şi ne cunoaştem destul de bine.

30 aprilie 2012

24 mai 2010

Un tramvai numit Popescu/Un mincinos numit Iohannis

Presa sibiana a relatat despre aniversarea a 50 de reprezentatii a piesei de teatru "Un tramvai numit Popescu" la Sibiu. Marchez si eu cu tristete, in spiritul "Capitalei bunelor maniere", scurgerea a 10 ani de brand "Klaus, mincinos, Iohannis".

De fapt ar fi trebuit sa se aniverseze a 52-a reprezentatie. A fost o reuniune in circuit inchis, fiind prezenti printre altii primarul Klaus Werner Iohannis si cativa consilieri locali si, bineinteles pensionabilul Adrian Popa.

Oficialitatile sibiene au fost aduse la Cimitir cu un autocar, s-au pozat in tramvai si au mers la masa organizata de Tursib. In acest timp, tramvaiul astepta cuminte ragaielile oficiale.





Klaus Johannis si "oficialitatile" prezente nu au venit acolo decat pt. poza, lucru evident si pt. presa sibiana, insa un mijloc foarte bun pt. continuarea intoxicarii bizonilor sibieni amagiti de arome nemtesti. Meritul apartine integral Ministerului Culturii si Cultelor, insa acest lucru nu se aminteste nicaieri. Mai tarziu sper ca amestecul suprasaturat de panglici, pixeli "fotoshop-ati" si taste vinovate sa esueze, asemenea premierului fara guvern, al anusului contra naturii PSD-PNL-UDMR-FDGR. Paunul se poate impauna cu pene de vultur, dar niciodata nu poate zbura cu ele.

Scormonind prin arhiva personala am dat de maretul proiect klausjohannisian, al reintroducerii tramvaiului. Minciunile profesorului de fizica ales primar raman, dar si studiul realizat de "nemti". Alti bani aruncati, pt. nimic.





Nu numai ca formatiunea fedegerista (Johannis, Astrid Fodor, Klein, Popa, etc.) nu s-a implicat deloc in reabilitarea transportului cu tramvaiul, desfiintand transportul cu troleibuzul, dar nu asigura nici macar mijloacele necesare subzistentei acestuia. Acesta este piratat de catre masinile de "taxi" ilegale ce racoleaza calatori chiar de la capatul de linie al tramvaiului (se intampla acest lucru de ani buni de zile).

Cel mai grav este ca infrastructura tramvaiului este exploatata la cota de avarie si oricand se pot produce accidente cu consecinte grave.





22 mai 2010

Omnibuzul sibian

Recurs la istorie.

Omnibuzul sibian, primul troleibuz din Romania, proiectul unui sas adevarat, Carl Wolff. Cata diferenta intre el si sicofantul actual, Iohannis, un amestec de pixeli si panglici.

27 apr. 2010

Desfiinţarea transportului ecologic sibian

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului local Sibiu din 29 aprilie se află un proiect de Hotărâre privind dezafectarea reţelelor electrice de troleibuz, motivându-se că s-a renunţat la troleibuze în anul 2009.

Odată cu implementarea programului denumit Noul Tursib s-a renunţat la troleibuze, în mod voit şi nejustificat. După cum era de aşteptat, Noul Tursib s-a dovedit a fi un fiasco, dar finanţat pe mulţi bani publici cheltuiţi pe “studii”, contracte atribuite în mod netransparent. Invităm primarul, consilierii locali, presa, organizaţiile non-guvernamentale să meargă în orice locaţie din Sibiu şi să chestioneze populaţia referitoare la implementarea noilor trasee şi programe de circulaţie. Veţi constata că cca 90% dintre repondenţi sunt nemulţumiţi de activitatea Tursib SA. Am sperat că există înţelepciune şi preocupare pentru problemele populaţiei, deci că se va reveni la transportul ecologic.

Se amintea faptul că o comisie “tehnică” din cadrul primăriei a constatat că troleibuzele actuale sunt vechi, că starea retelei electrice şi a substaţiilor de redresare este nemulţumitoare şi că troleibuzele produc blocaje în trafic.

Chiar dacă aceste constatări ar fi corecte (ce expertiză au membrii acestei comisii tehnice în a da verdicte?) se naşte o întrebare firească: de ce nu s-au luat măsurile corespunzătoare pentru a nu se ajunge la starea precară a transportului electric sibian? Ce este mai viabil: să desfiinţăm infrastructura existentă (valoarea acesteia, finanţată cu bani publici, este de peste 20 miliarde lei vechi) sau să alocăm fonduri pentru modernizarea infrastructurii? Cum, şi pe ce bază s-a stabilit că reţeaua de troleibuze prezintă un grad avansat de uzură?

Ultima achiziţie de troleibuze s-a înregistrat în anul 2003 iar troleibuzele aveau deja peste 20 de ani de exploatare. Să nu uităm totuşi că durata de viaţă a unui troleibuz este de 25-35 ani iar cea a unui autobuz este de 8 ani. De aceea se află în circulaţie (la Salzburg, de exemplu), troleibuze ce au parcurs peste 1 milion de kilometri). Însă, actuala conducere a SC Tursib SA nu a solicitat niciodată fonduri pentru achiziţionarea unor troleibuze noi.

Dimpotrivă, mare parte a reţelei de troleibuz din Sibiu este printre cele mai moderne reţele din România. Tronsoanele reţelei de troleibuz Han Dumbrava – Cimitir – calea Dumbrăvii – str. Constituţiei şi bul. Spitalelor – calea Gusteriţei (pod CFR) – Balanţa I sunt noi. Reţea nouă de troleibuz se află şi pe str. Gh. Dima, giratoriu E. Bieltz, giratoriu Rahovei, str. Târgu Fânului, str. Râului. Reţea de troleibuz aflată în stare bună există şi pe tronsoanele Valea Aurie – Ştrand, Bricomat – şoseaua Alba Iulia (str. Malului), str. Avrig şi str. Argeşului, Balanţa I – str. Oţelarilor – str. Semaforului – Str. Rahovei. De asemenea există infrastructura necesară pentru montarea reţelei de troleibuz pe str. Ştefan cel Mare – str. Bâlea şi bul. Vasile Milea - şoseaua Alba Iulia. Consiliul Local a alocat, începând cu anul 2005, 10 miliarde lei vechi pentru modernizarea reţelei de troleibuz, bani publici în pericol de a fi risipiţi.

În plus, proiectul de Hotărâre a Consiliului local este lovit de nulitate, deoarece mijloacele fixe propuse pentru casare nu au durata normală de funcţionare epuizată, conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

De asemenea, considerăm că nu s-au respectat prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, referitoare la calcularea amortizării şi a regimului de amortizare.

Prin renunţarea la transportul ecologic cu troleibuze se consfiinţeste administarea păguboasă a patrimoniului public sibian de către SC Tursib SA, modificându-se însuşi obiectul concesiunii, fapt ce ar putea conduce la o nouă concesionare a activităţii de transport public. În fapt, SC Tursib SA Sibiu a operat falsuri în acte publice, deoarece apar mijloace fixe care nu mai există (reţea de troleibuz str. General Magheru, Piaţa Gării). De asemenea, directorul Adrian Popa nu a realizat conservarea reţelei de troleibuz, obligativitate stipulată prin Hotărâri de Consiliu local, astfel că părţi ale reţelei de contact troleibuze de pe şoseaua Alba Iulia, str. Malului, Calea Guşteriţei au fost deteriorate/demontate.

Deşi directorul SC Tursib SA a promis public că se va investi în transportul cu troleibuzul, realitatea ne dovedeşte contrariul trist, ce conferă României o unicitate nedorită: suntem singura ţară din Europa ce desfiinţăm transportul electric.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană a elaborat în data de 30 septembrie 2009 un plan de acţiune pe patru ani care cuprinde 20 de măsuri vizând modernizarea sistemelor de transport pentru ca acestea să devină mai eficiente şi mai durabile. Măsurile prevăd, printre altele, drepturi sporite pentru persoanele care circulă cu mijloacele de transport în comun şi suplimentarea fondurilor alocate dezvoltării transportului public cu vehicule “zero emisii”, cu consum energetic mic.
Abordarea acestor provocări este esenţială pentru succesul strategiei globale a Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice şi de promovare a creșterii economice şi a dezvoltării durabile.

Prin Programul Operaţional Regional se finanţează “extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente”, contribuţia municipalităţilor fiind de 2% din valoarea eligibilă a proiectului. Acest pachet de finanţare a fost accesat de către Craiova (introducerea troleibuzului şi reabilitarea reţelei de tramvai), Vaslui, Baia Mare (extinderea reţelei de troleibuze), Galaţi, Brăila, Reşiţa, Ploieşti şi Cluj (reabilitarea infrastructurii troleibuzului sau tramvaiului). Piteşti, Oneşti sunt localităţi ce au prevăzut în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană introducerea transportului ecologic cu troleibuze. De ce la Sibiu nu se pune în valoare investiţia existentă deja şi nu sunt accesate fonduri europene pentru dezvoltarea transportului ecologic?

S-a vorbit de achiziţionarea a 10 unităţi autobuze dotate cu motoare Euro V, prin împrumut BERD. Autobuzele noi sunt necesare pentru înlocuirea parcului vechi de autobuze, nu de troleibuze.


Cerem municipalităţii sibiene să retragă acest proiect de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local.
Cerem consilierilor locali să voteze împotriva acestui proiect, în cazul în care acesta va rămâne pe ordinea de zi.


Menţionăm că am transmis de-a lungul vremii materiale prin care am cerut stoparea desfiinţării transportului electric în Sibiu şi am indicat sursele de finanţare pentru modernizarea şi extinderea acesteia. Am fost cenzuraţi: nici un material nu a ajuns la consilierii locali (poate că nici la primar). De această dată, am transmis această cerere la sediile partidelor politice ce au reprezentanţi în Consiliul local Sibiu.


Troleibuzele în municipiul Sibiu înseamnă:

Mediu

-Vehicule “zero emisii”. Folosind 30 de troleibuze, nu poluezi atmosfera cu 2500 tone dioxid de carbon, cu oxizi de azot şi sulf;
-Foloseşti curent electric obţinut din energie hidro sau alt tip de energie regenerabilă;
-Reduci poluarea generată de traficul auto (un sistem performant de transport public presupune că nu foloseşti în oraş autoturismul personal) şi elimini “tunelul de poluare” din aglomerarea urbană.


Economie

-Durată mare de viaţă şi consum energetic scăzut;
-Cheltuieli de întreţinere şi exploatare mici;
-Infrastructură electrică existentă;
-Finanţare prin Programul Operational Regional pentru extinderea/modernizarea reţelei de troleibuz, contribuţia municipalităţii fiind de 2% din valoarea proiectului;
-Posibilitatea achiziţionării troleibuzelor noi prin împrumut BERD.


Tradiţie

-Sibiul a fost primul oraş din România ce a avut troleibuz. Un neamţ, Carl Wolff, a introdus folosirea energiei electrice (iluminat public, troleibuz, tramvai). Sperăm că un alt neamţ, Klaus Iohannis, va moderniza transportul electric;
-Sibiul nu este un târguşor prăfuit de autobuze ci unul dintre cele 344 de oraşe din întreaga lume ce au troleibuz şi unul dintre cele 320 oraşe ce au tramvai;
-Există atât specialişti (mediu universitar, alte instituţii) cât şi potenţial hidroenergetic.

5 apr. 2010

Capitala pupincurismului

În Sibiu se va derula un proiect denumit “Capitala bunelor maniere“. Din prezentarea acestuia reţinem că (cacofonie intenţionată) “cel mai mare proiect de presă din Sibiu a fost lansat, duminică, la Antena 1 Sibiu. Campania Sibiu – Capitala Bunelor Maniere, organizată de Tribuna, Antena 1 Sibiu, Primăria municipiului Sibiu şi Radio ZU, îşi propune să readucă în prim–planul vieţii sibienilor respectul“.

Cine participă, aşadar? Premierul fără guvern, adică actualul primar al Sibiului, cel ce-şi parca bolidul în loc interzis, pentru că legea e pentru căţei. Şi presa, evident. Adică trompetele klausiene, deci ale celui ce are luări de poziţie denumite “conferinţe de presă“ în care monologhează despre trebile ţării, ca un veritabil politician dâmboviţean, fără a rosti vreun cuvinţel despre problemele Sibiului. Asta este presa sibiană?! Cum se face că eu am auzit şi de Turnul Sfatului, Monitorul de Sibiu, Adevărul de seară?

Asemenea produse de presă ne-au înecat bunul simţ şi respectul pentru tradiţie, pentru cultură, pentru nationalism, ce se află în pericol de pieire. Prin densitatea de pixeli mincinoşi ce s-au împrăştiat pe micile ecrane, din buzunare largi, prin lipsa antibioticelor la becalioţi, dandiaconeşti, măruţe, proteveuri, flăcări violet, băseşti, georgescripcari şi klausiohanusuri. Zoaie uşoare!

Klaus, te detest, Iohannis.

29 mar. 2010

Vremea Pământului

Omul “modern”, în însingurarea sa, are nevoie de mofturi: Valentine’s day, ziua sugarului, ora Pamântului, ziua fără tutun, fără femei, uşi deschise, ferestre închise şi alte asemenea.

În acest timp, sărbătorile sunt fie minimalizate, fie înlocuite cu kitsch-uri şi colinde manelizate. Câţi reuşim să retrăim spiritul Crăciunului şi al Paştelui?

Deunăzi, primeam apeluri de a stinge lumina, pentru a marca ora Pamântului. Marii consumatori nu s-au raliat acestui apel. Nici celelalte surse generatoare de poluare nu s-au sinchisit. Pământul moare în fiecare oră şi, este nevoie, dacă nu e prea târziu, de măsuri radicale impuse tuturor.

În România este întuneric de multă vreme şi nu se întrevede luminiţa de la capătul tunelului. La noi s-au scurs multe decenii de când suntem la pământ.

Aprindeţi lumina!

25 mar. 2010

Investiţi în transportul electric!

Normele Uniunii Europene impun municipalităţilor reguli severe de reducere a poluării urbane fizico–chimice şi fonice, preocupările statelor europene (şi nu numai) pentru implementarea programelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, devenind o prioritate arzătoare.

Comisia Europeană, prin Cartea Verde a Transportului Urban, promovează transportul public cu troleibuzul, tramvaiul sau metroul, a căror rată de poluare este minimă. De aceea, pachetele de finanţare se adresează promovării acestor sisteme de transport prietenoase cu mediul, dar, în acelaşi timp, economice şi ergonomice, răspunzând adecvat nevoii de mobilitate a populaţiei.

Din păcate, România este ţara care în anul 2009 continuă să desfiinţeze transportul ecologic. Constanţa, Braşov, Slatina, Satu Mare, Sibiu sunt exemplele negative cele mai flagrante.

Pe de altă parte există oraşe care menţin transportul electric cu eforturi financiare mari (Cluj Napoca, Timisoara, Arad, Ploieşti, Oradea), infrastructura precară şi tramvaiele sau troleibuzele vechi generând costuri suplimentare însemnate.

Programul Operational Regional asigură finanţare pentru “extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente”, achiziţionarea vehiculelor ecologice nefiind considerată o cheltuială eligibilă. Astfel, în acest moment, Programul Operational Regional nu răspunde adecvat nevoii de introducere a transportului electric.


Având în vedere cele prezentate sunt necesare, de urgenţă:

1. Modificarea tipului de activitate eligibilă astfel: “introducerea, extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente”;

2. Reluarea finanţării pentru centrele urbane, asigurând un interval mai mare de timp pentru pregătirea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, asigurând şi o diseminare corespunzătoare a informaţiilor;

3. Achiziţionarea vehiculelor ecologice (tramvaie şi troleibuze) să fie considerată cheltuială eligibilă prin Programul Operational Regional sau asigurarea unor pachete de cofinanţare corespunzătoare (extinderea programului “Fondul de Mediu” pt. înlocuirea autobuzelor şi microbuzelor uzate cu tramvaie şi troleibuze; introducerea unei taxe de poluare pt. autobuzele oraşelor cu peste 50.000 locuitori şi direcţionarea fondurilor pt. localităţile ce doresc dezvoltarea transportului electric).

4. Înfiinţarea unei Autorităţi în domeniul transportului urban şi periurban de persoane.

3 aug. 2009

Fondurile europene nerambursabile absente la Sibiu

Lumea este preocupata de absorbtia fondurilor europene, nu si Sibiul. Ati auzit voi de proiecte finantate cu fonduri nerambursabile? In afara de proiectul apa-canal, finantat prin fonduri ISPA, meritul exclusiv al directorului Niculescu.

Intr-un sfarsit, Sibiul are Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Zic ei. Da, dar unde-i?

Apare un anunt pe www.sibiu.ro nedatat prin care ni se spune ca exista Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Unde??? "Documentatia planului poate fi consultata la sediul Primariei Municipiului Sibiu si la sediul A.R.P.M. Sibiu, str.Hipodromului, nr. 2A. Observatiile publicului privind decizia etapei de incadrare se pot transmite in scris la sediul A.R.P.M. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, in termen de 10 zile calendaristice de la data aparitiei anuntului".

Care e data aparitiei anuntului? De ce nu se publica varianta Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pe internet, asa cum au procedat toate primariile?


31 iul. 2009

Sa fii omorat de foame, de poluare sau de incompetenta?

Foametea, poluarea si incompetenta sint trei ucigasi ce insfaca teritorii tot mai mari.

Incompetenta e omniprezenta si cred ca ea va fi cea care va aplica lovitura finala unei lumi damnate.

Despre foame si despre poluare poate ca vom incerca sa vorbim dupa modelul practicat de catre Mircea Eliade, dar in alte sfere (meta)fizice.

Incerc aici sa pun in balanta cele doua amenintari, foamea si poluarea, parametri cuantificabili ce coabiteaza intr-o ecuatie (inca) diofantica.

Guvernele, in "cautarea" unor solutii pentru reducerea efectului de sera, s-au oprit si la substantele denumite "biocombustibili", folosite ca aditivi in benzine sau motorine.
Termenul de "biocombustibil" a fost extins fortat si la alti compusi, obtinuti in instalatii pilot, prin reactii de esterificare, de exemplu, fara a avea vreo tangenta cu "bio" sau "eco".
Pionierii folosirii biocombustibililor stiu ca au fost nemtii. Spirit pragmatic, herrenwolk si-a dat seama ca desertificarea pronuntata a inghitit suprafete uriase ce au fost cultivate cu soia, asa ca au dat inapoi. Inapoi in lumea a treia. Tot asa, nu demult, Statele Unite ale Americii infierau producerea compusilor fluorurati (freoni), a bromurii de metil, a compusilor organici bromurati (biocizi, agenti de ignifugare, substante repelente -ma bucur ca mai stiu ceva chimie), fortind citeva state sa semneze un nou Protocol, cel de la Kyoto. Culmea politicii, SUA nu a recunoscut acel protocol si nu l-a respectat, extinzindu-si capacitatile de productie pina la Marea Moarta sau in Africa, dar extinzindu-si si piata de desfacere in toata lumea (un studiu de piata referitor la producerea ignifugantilor bromurati precum si o lucrare referitoare la termenii antagonici "dezvoltare economica" si "dezvoltare durabila" le-am publicat nu foarte demult si le voi pune la dispozitia oricaruia interesat de ele sau chiar voi publica aici fragmente din acestea).

Iata ca ajungem si la efectele colaterale, previzibile, unul dintre acestea fiind scumpirea hranei. Acest flagel va lovi in primul rind unde a mai distrus. Si ce poti face? Sa fii ministru al Mediului si sa pedalezi 10 metri dupa care sa te aburci brusc intr-un jeep?

Transportul public? Exista implicare in tarile dezvoltate pentru sustinerea acestuia ca mod de viata, cautindu-se solutii pentru perfectionarea propulsiei vehiculelor, tinind seama de reducerea gradului de poluare, dar si de factorul economic. Troleibuzul, tramvaiul, au ramas solutii viabile si accesibile municipalitatilor si guvernelor preocupate in mod real de diminuarea efectului de sera.

30 iul. 2009

Piata garii din Sibiu, rusinea Europei

Am umblat cit de cit prin lumea asta si am vazut ca se respecta destinatia unei piete a garii: aceea de a fi un loc de tranzit. Pentru cetateni si vehicule.

Trebuie sa ai facilitati pentru a te putea deplasa cit mai rapid din oras pe peronul garii si viceversa. Sa ai peroane, afisaje corespunzatoare. Ideea e sa consumi cit mai putin timp in acea zona, care este o piata a garii.

Am vazut astfel de piete de gari din Austria, de exemplu, dotate cu peroane pentru vehicule, cu automate de vinzare a legitimatiilor de calatorie, cu programe de circulatie afisate si respectate, cu locuri de parcare.

Sibiul face parte din lumea celor care nu cuvinta. Piata garii a devenit un cavou imens dar nepopulat. Si un intestin extrem de strimt pentru vehiculele ce se incumeta sa tranziteze zona.

Dupa ce ca s-a pierdut foarte mult timp, zona centrala a Pietei garii sibiene a devenit un morman de piatra cubica, asezonata cu banci nevopsite, oricum nefolosite. Mai ramine ca sa se desfasoare acolo si un concert cu Riki Dandel ca tacimul mohorit sa fie complet.





Accesul vehiculelor dinspre Centru se face pe sub Podul Garii, cu iesire pe str. General Magheru (aici s-a instituit sens unic!?).
Dinspre Piata Cibin, poti intra doar pe str. George Magheru, prin spatele barului Abel.

Locul pt. stationarea taxiurilor este extrem de ingust si de scurt. Cit despre statia de autobuz, ce sa mai zici? Nu incap doua autobuze in statie. Nici n-ar prea avea cum, datorita frecventei scazute de trecere a autobuzelor pe acolo. Se iveste totusi si acea dublare, datorata necorelarii programelor de circulatie, a traseelor 1, 5 si 12.

Sa nu-ti Strabagi ceva in arhitectii sibieni?




Partea buna: exista un automat de vinzare a biletelor.


(fotografii realizate in 16.12.2007)

Sa vedem intrarea in Piata Garii dinspre Podul Garii:









Inca un set de fotografii, ce le-am realizat in 10 octombrie 2007:





Iata ca putem vedea primele rezultate ale conceptului sibian de piata a garii:




(fotografii realizate in 21.06.2008).

21 iulie 2009:
Ca de obicei, aglomeratie in statia de autobuze Piata Garii. Se va rezolva si problema aceasta, pt. ca nu or sa mai fie trasee multe ce includ Piata Garii.



Totusi, notez ca realizare accesul vehiculelor pe sub Podul Garii.